Filozofie...

"Din nou revin" cu cateva lucruri pe care as dori sa le impart cu cei care citesc si din nou nu stiu cu ce sa incep.Sa incepem cu inceputul cum se spune,dar ideea e ca nu stiu cam care este acela asa ca acum nu o sa am un inceput,pur si simplu scriu.In ultima vreme am primit cateva vesti proaste despre oameni dragi mie care nu prea se simt bine.Intervine batranetea asta ,mama ei de varsta si ma ingrozeste faptul ca timpul CHIAR TRECE si schimbarile apar ceea ce ma duce intr-o stare foarte ciudata pentru ca observ ca lucrurile CHIAR SE SCHIMBA .Mi-am pus intrebarea" De Ce?" si bineinteles ca am si raspunsul dar nu imi prea convine si sunt in cautarea altuia.Dar culmea,ca nu prea gasesc.Si caut de ceva vreme.
Ma uit in jurul meu si observ lucruri pe care la inceput mi-a fost sa le accept,precum o camera de camin sau faptul ca o sa locuiesc la Bucuresti mai mult decat acasa la Fetesti,ca aceasta camera de camin urma sa se transforme in ACASA.Acum stau si ma uit gandindu-ma ca in scurt timp voi pleca si de aici cautand alt loc pe care sa-l botez ACASA.Ciudat nu? O sa imi fie dor de ceva pe care acum ceva timp nu-l puteam accepta.Sunt curios care va fi de fapt adevaratul ACASA.Cu siguranta voi ajunge acasa atunci cand nu voi mai colinda pe acest pamant.Un mormant,un sicriu sau un cavou-acela va fi ACASA.Doar ca atunci cand intr-adevar ajungi acasa nu mai poti pleca.Oricat de mult ai vrea,nu vei mai putea.Cel putin pana acum nu a reusit nimeni sa se intoarca decat in povesti sau povestiri.Mai trist decat sa te duci tu Acasa e atunci cand vezi ca toti din jurul tau pleaca Acasa ,iar tu ramai hoinarin prin lume sperand ca la un moment dat sa te reintanlesti cu cei pe care ii iubesti.Dorindu-ne atat de mult acest lucru ,am ajuns sa il credem si se incredem in aceasta speranta ca ne vom intanli cu cei pe care i-am pierdut in drumul nostru.Dar daca nu este asa? Daca vom muri pur si simplu,fara sa stim ca se termina.Pur si simplu totul se termina intr-un moment,totul:durere,fericire ,speranta ,dragoste ,ura, orice traire.Ar fi cam urat nu?Eu cred ca da .Cred ca de aici vine aceasta nevoie de a crede ca este si altceva dupa ce ajungem Acasa.Speranta ca acolo vom gasi pe cineva care sa ne astepte.Daca ar fi asa,voi aveti pe cineva care sa va astepte?Cred ca toti avem.Ce ciudat ar fi...sa fie asa.Pentru ca nu stiu ce ar fi mai bine: sa ai pe cineva care sa te astepte...sau sa astepti tu pe cineva.

Momentan citesc o carte care m-a ajutat sa inteleg aceasta trecere a timpului ,se numeste "Vampirul Lestat" de Anne Rice si pana acum s-a dovedit a fi preferata mea.Inteleg dar mi-e greu sa accept faptul ca toti imbatranim chiar daca trecem de la 19 la 20 sau de la 59 la 60.Tot imbatranire este.Mare dreptate avea Terrence Jay in melodia One Blood cand spunea ca "Only the dead are forever young".Sa revenim insa la cartea pe care inca o citesc si la acest personaj miraculos numit Lestat care este vampir.Stiu ca suna copilareste mh...vampir dar daca reusesti sa vezi un pic peste aceasta idee si sa mai fi si pasionat de EI atunci e o carte interesanta.Ma opresc aici cu filozofarea pentru ca nu deja imi vin foarte multe idei si intrebari in cap si incep sa aglomerez totul ,ceea ce deja am facut oarecum.