"Mergeam pe strada si imi priveam umbra care la randul ei ma urmarea in toate actiunile.Cand deodata am vazut in stanga mea o alta umbra...mai stearsa. Pe ea n-am urmarit-o niciodata.Niciodata nu ne-am vorbit.Si ea ma urmarea dar mai palida si timida.M-am oprit.S-au oprit si ele.Ne-am salutat si am facut cunostiinta cu cea timida.Ea ma cunostea deja, a zis ca ma urmareste de mult.Mi-am cerut scuze ca n-am observat-o si nu i-am vorbit pana atunci,dar tare mi-ar placea sa ne cunoastem mai bine.Asa ca m-am asezat si s-au asezat si ele.Umbra puternica tacea absenta.Am inceput sa vorbim
Eu : De cand ma stii?
Ea : Dintotdeauna.Sunt o parte din tine!
Eu : Cum asa? N-ai cum! Daca ai fi o parte din mine te-as fi cunoscut!
Ea : Sunt multe lucruri pe care inca nu le cunosti despre tine! Dar vei avea timp si sansa sa le afli pe toate, stai linistit.
(am tacut un timp...Avea dreptate)
Eu : Dar cum de te vad abia acum? De ce nu esti mereu aici?
Ea : Eu sunt mereu, doar trebuie sa ma vezi.Apar mai evident atunci cand e lumina diferita.E ca atunci cand ai o cale pe care o urmezi pentru ca doar pe aia o stii , dar cu putin ajutor poti deschide ochii sa vezi ca mai ai si alte solutii.
Eu : Ma simt prost ca te-am ignorat pana acum!
Ea : Stai linistit, acum era momentul sa ma vezi.Nu te grabi!Toate lucrurile ti se intampla la timpul lor.Nu incerca sa le vezi mai devreme ci doar sa fii atent atunci cand trebuie! Vei vedea ca mai ai si alte umbre.
Eu : Da? Abia astept sa le cunosc!Cum pot sa le cunosc?Cand pot sa le cunosc
Ea : La timpul potrivit! Pana atunci nu te obosi! Nu le vei vedea!Cauta sa intelegi ce ai vazut pana acum.Este de ajuns pentru moment.Noi pornim din tine,deci e simplu.Tot ce trebuie sa intelegi si sa vezi este in tine.Acorda-ti timp sa te uiti, sa vezi cu ochii, cu sufletul, cu inima cu toate simturile.
Eu : Si cum sa fac asta?
Ea : Asculta!
Eu : Pe cine?
Ea : Pe ceilalti, pe tine , tot in jurul tau! Invata!
EU : Am sa incerc! Spui ca am mai multe umbre! Cum e posibil sa le unesc pe toate sa fiu mai puternic ?
Ea : Esti amuzant...imi placi. Voi oamenii sunteti un tot fiecare in parte.Doar ca nu stiti asta.Sunteti ca un diamant cu multe fete.Unele mai mici, altele mai mari, unele mai slefuite, altele mai neclare.Cat despre putere, ai grija ce-ti doresti ca se poate indeplini! Doar ca atunci cand ai putere ai si responsabilitati. Fii gata sa faci fata responsabilitatilor si atunci vei fi puternic.
Eu : Nu prea inteleg...Fii mai explicita...
EA : Gandeste-te...Traieste...
(si a inceput sa paleasca si mai mult...Apoi a trecut o masina cu faruri puternice si ea s-a multiplicat in atatea exemplare incat nici unul nu era prea clar...Apoi a disparut.Am tacut cateva clipe.Apoi umbra puternica mi-a spus ..."Sa mergem , e tarziu!".Ne-am ridicat si am plecat..."
Santillana Tice
Lumea nu e făcută pentru oameni singuri.
Acum 11 luni
5 comentarii:
Ce draguutz! :)
Foarte interesant.
E........altfel :) Si imi place tocmai pentru ca trebuie sa invatam din noi insine :)
Dificiul si fascinantul joc al al luminii si al umbrelor, parte din marea taina a vietii. Sfarseste incepand de fiecare data din ea cu puterea ce ne fost daruita...
"A trai" Conjugati. Incet si demn, iar fiecare rasuflare sa va apropie de lumina lasand ce este al umbrei sa isi ridice la timpul cuvenit...
Apoi urmeaza "a Indrazni" si asa incet, incet marea carte s-a deschis cu prima pagina...
mi-a placut! intotdeauna m-au fascinat umbrele, cand eram mica incercam sa sar peste ele pe strada. era frustrant cand trecea vreun autobuz pe langa mine cu ditamai umbra si nu puteam sa raman suspendata in aer:))
am invatat intre timp ca nu trebuie sa sarim peste umbrele noastre, sa le negam, sa le ascundem, pentru ca si intunericul si lumina fac parte din noi. trebuie sa le acceptam pe amandoua pentru ca fara aceasta dualitate, nu suntem noi. nu suntem nimic.
Trimiteți un comentariu