Recunosc,am cam tras chiulul pe blog si nu am mai scris de ceva vreme.Insa nu am avut multe de spus sau mai bine zis, am preferat sa nu spun.
S-a mai scurs o zi frumoasa de viata sau de toamna,cum preferati.Dupa o duminica plina de rasete,stres,fițe si figuri,oameni buni si neoameni,filmari si frig, ajung acasa putin confuz si servesc o noapte de somn greu.Ei bine,a aparut si noua saptamana cu a sa luni.Dimineata,ora 7 trezire,pregatire pentru cursurile ce urmeaza.Reusesc sa ajung undeva cu 10 minute inaintea doamnei profesoare in ciuda traficului binecunoscut.
Au trecut si orele de curs, si de dictie si de machiaj si practica spectacolului.Ajung intr-un final pe la Piata Unirii unde am aruncat un ochi pe la targul de obiecte religioase,in speranta ca imi voi cumpara ceva de acolo.Aceleasi lucruri in mare peste tot,multe culori, mult plastic inutil,alaturi de cruci din siret, bratari de piele HARD CORE insa ceea ce era si mai socant,o icoana cu mantuitorul Iisus era rezemata de un panou unde era o reclama mare cu un nene semidezbracat facand reclama la Paco Rabane.Stiti cu totii cum arata reclama la Paco,multi stiti si cum arata icoanele dar putini cred ca au observat combinatia.Nu v-ati fi asteptat,nu? Ei bine,nici eu.Dar ce mai conta,la cata aglomeratie era ,nu prea aveai cum sa observi,decat daca te uitai....
M-am mai plimbat putin printre multi oameni,miros de tamaie,icoane si aglomeratie.Mi-am cumparat si eu o icoana pentru ca am observat de ceva vreme ca de 3 ani de cand stau unde stau nu am avut niciodata asa ceva.Ce-mi veni,va intrebati! Ei bine,era momentul sau asa am considerat eu.
Am reusit intr-un final sa ies din aglomeratie si intreptandu-ma spre metrou am mai vazut ceva extraordinar,ceea ce mi-a placut si m-a uimit.Un preot miruia lumea la gura de metrou.Intr-o aglomeratie si viteza,puterea lui Dumnezeu ii oprea pe oameni sa se miruiasca.Pai daca nu vine Mahomed la munte,vine muntele la Mahomed.Intr-adevar ,daca oamenii sunt mult prea ocupati pentru a ajunge la Biserica,ajunge Biserica la ei.Mi s-a parut extraordinar ceea ce a facut acest preot,pentru ca pe langa miruit mai avea pe cineva alaturi,care impartea tamaie oamenilor.Ei bine,cred ca este o luare de atitudine foarte puternica,pentru ca nu primeau bani,ci doareau sa isi faca treaba,sau mai bine zis ,sa faca un lucru bun in numele lui Dumnezeu.In scurt timp s-a facut o coada aproape la fel de mare ca la Fornetti sau Gogoasa infuriata.Deci exista oameni care doresc sa faca ceva pentru ceilalti oameni si exista si ceilalti oameni care asteapta sa fie cineva care sa faca ceva pentru ei.Incet incet ,ici colo, se aud din ce in ce mai tare glasurile oamenilor care iau atitudine si vor sa schimbe ceva ,sa spuna adevarul.Ma bucura sa vad ca exista din ce in ce mai multe urechi gata sa auda ce acesti oameni vor sa spuna.
Adevarul exista,trebuie sa IL spunem tare si raspicat si daca nu vin ei sa asculte mergem noi sa le spunem.Cel putin asta m-a inspirat ziua de astazi.
Asteptam si ziua de maine...pana atunci mai e putin :)

Mi-e frica de viitorul nostru,de generatiile ce vin din urma.Astazi am ramas socat cand cand am vazut undeva pe langa Piata Constituiei langa o scoala generala un grup de elevi ce cu siguranta chiuleau.Nimic grav pana acum, insa acesti copii erau maxim clasa a7a.Ok,nici pana acum nu e nimic deosebit dar va intrebati probabil ce faceau de m-au socat.Ei bine imparteau o sticla de sampanie si una de votca.Nu mi-a venit sa cred.Totusi ,generatia mea la varsta aceea inca statea la scoala.Vedeam cum se injurau si se amuzau de mama focului in acelasi timp iar in privirile lor nu era pic de inocenta.Nu aveau deloc stralucirea copilariei sau bucuriile unui copil normal.Erau parca hotarati sa se pedepseasca,sa isi ucida inocenta.Nu cred ca in acest caz putem vorbi de o maturizare fortata din cauza certurilor de acasa ori alte motive ce de obicei ii fac pe copii sa se comporte ca niste adulti.Cred ca indiferenta parintilor dar si a lor este de vina.Au uitat,uita de elementul de baza al societatii,al lumii,al omenirii - IUBIREA.

Ar trebui teoretic sa ne folosim la maxim de acest lucru,pentru ca suntem singurele fiinte din univers cunoscute,capabile sa traiasca si sa transmita acest sentiment.Am fost inzestrati cu inteligenta si iubire dar si cu libertatea de a alege.Nu cred ca am facut o treaba foarte buna pentru ca am renuntat la iubire,ne-am bazat doar pe inteligenta insa acum am inceput sa pierdem si acest element si ne-am mecanizat,ne-am dezumanizat deci clar ne vom distruge.Singura salvare si singurul antidot cred ca este sentimentul de iubire pentru ca si o simpla bacterie poate face rau,poate ucide insa doar oamenii pot iubi,pot percepe si transmite acest sentiment.Si cu toate astea nu ne folosim de unicitatea noastra in folosul nostru.

Daca ne gandim logic putin ,cam tot ce este facut de mana omului, fara nici un fel de inspiratie divina,este menit sa distruga sau are aceasta capacitate.Si daca cineva imi poate da un exemplu prin care sa imi dovedeasca faptul ca nu am dreptate,astept cu mare nerabdare.Cineva mi-a spus ca noi am ajuns sa traim de pe urma razboaielor si pe zi ce trece tind sa ii dau mai multa dreptate.Oricum si treaba asta cu razboaiele este foarte ciudata.Adica dupa ce am vazut cu totii ca doar rau ,durere si suferinta vine dupa urma unui razboi,totusi in orice moment suntem gata sa dam nastere unuia nou.Multe state ,cred eu si vad asta,nu sunt pregatite pentru un cutremur puternic sau inundatii ori alte catastrofe,insa in caz de razboi sunt gata sa scoata armele si sa lupte.

Platon parca spunea o vorba inteligenta "cum imperium amoris superabit amorem imperii, tum orbis terrarum cognoscerit pacem" care s-ar traduce cam asa - cand puterea iubirii va intrecere iubirea de putere, atunci lumea va cunoaste adevarata pace.

Toata lumea cauta "iubirea vietii"! Si eu am cautat-o,putin timp ce-i drept,pana mi-am dat seama ca poate insemna si altceva decat iubirea pentru o singura persoana.Poate insemna iubirea pentru toti,pentru tot ce ne inconjoara,iubirea pentru tot ce ne-a fost dat,iubirea pentru Dumnezeu.Indraznim sa judecam,sa uram ,sa ucidem in numele lui Dumnezeu,dar cati pot iubi in numele Lui?V-ati gandit vreodata ca "iubirea vietii" ar putea insemna si altceva?...

Probabil ca multi dintre cei care vor citi ,vor spune ...Catalin s-a tampit.Ei bine un bun prieten mi-a spus ca multi oameni se sperie cand le vorbesti de Dumnezeu.Ei bine asa e.Ii consideram ciudati,uneori nebuni pe cei care aduc numele lui Dumnezeu in discutii cu logica si ne speriem.Dar daca as fi scris aici un text in care sa fi avut expresia -du-te dracu'...ei bine nimeni n-ar fi reactionat in nici un fel,nu s-ar fi simtit jigniti...

Eu cred ca mai avem cateva sanse sa schimbam ceva...Voi ce spuneti?Sau ce credeti?...

Va multumesc!

http://victorvurtejanu.blogspot.com/



Va multumesc domnule Victor pentru ca v-am cunoscut si pentru ca ati avut incredere in mine,pentru ca mi-ati aratat ce pana acum nu am vazut,ce pana acum am refuzat ca si ceilalti sa vad,sa cred.Inca mai am multe de invatat si de ascultat ,sunt abia la inceput ,simt asta si sper din tot sufletul ca acesta sa fie inceputul initierii mele in Adevar.Multumesc pentru ca mi-ati aratat cat de frumoasa e marea si cat de frumos este la mare.Multumesc pentru ca mi-ati aratat ca exista si muzica de care eu nu stiam,pentru ca am refuzat sa stiu,multumesc pentru toate sfaturile care mi-au sters ceata din privire.Multumesc pentru toate parerile pe care le-ati spus in legatura cu tot,multumesc pentru incredere si bunavointa.Multumesc pentru tot.


Multumesc lui Dumnezeu ca ne-am cunoscut.





"Multumesc Tandem Film"...

Concert Cargo

Tam,ta ta ta tam tam tam...Si asa a venit si mult asteptata sambata seara cu al ei concert Cargo.Dupa o zi de alergatura care a inceput prost,avand in vedere ca am plecat din Fetesti cu o ora intarziere multumita C.F.R., am ajuns in Gara de Nord intr-o aglomeratie crunta.Am pierdut vreo doua autobuze ca era foarte aglomerat desi era sambata dimineata.In al 3lea am reusit sa ma urc intr-un final cu bagaje dupa mine ,vorbind la telefon si inghesuind lumea prin 105 ca orice student ce urca din Gara de Nord.Am mai alergat apoi putin prin Bucuresti,am facut vreo doua fapte bune,dupa care am ajuns acasa pentru a ma pregati de concert.M-am luat cu vorba pe messenger si am observat ca era cam tarziu si trebuia sa fi plecat de 30 de minute.Asa ca am luat repede un taxi, m-am urcat si aici s-a oprit toata viteza mea, ca am dat de traficul din Bucuresti.Intr-un final am reusit sa ajung la Piata Unirii si spre norocul neu nu incepuse inca mult asteptatul concert,insa era o muzica house,clubing,minimal...nu stiu exact,oricum era groaznic pentru ca eu nu prea inteleg muzica asta ,nu ma atrage,nu imi place si peste toate nu se potrivea deloc cu peisajul ,avand in vedere ca foarte curand urma sa inceapa un concert rock.Cam aiurea treaba ca muzica asta tinea majoritatea nerabdatorilor departe de scena.Am reusit sa ma strecor cat mai in fata,profitand de terenul liber si de faptul ca am in sfarsit si eu loc si m-am proptit in fata aproape de gard exact pe mijloc.Nu dupa mult timp si-au facut aparitia si baietii care au fost ca de fiecare data criminali.Concertul a inceput cu piesa "Spiritus Sanctus" care a sunat dumnezeieste.Poate nu i-am mai vazut eu in concert din vara ,dar parca de data asta au cantat piesa asta extraordinar.Si-au cantat baietii toate hiturile si au reusit sa umple tot parcul.Sincer nu ma asteptam sa fie atat de multa lume,dar cum era scena in mijlocul orasului si gratis peste toate,s-au adunat multi.Aveam undeva in dreapta un grup de rockeri care toti la un loc cantareau cat mine{si erau destui} si tot aveau chef de pogo impingandu-se de colo colo.I-am admirat o perioada pana mi-am dat seama ca pierd concertul uitandu-ma cum se imping ei.Ma gandeam insa daca ei se imping in mine cu atat de mult tupeu,ce-ar fi daca as intra si eu in jocul lor.Nu cred ca ar fi confortabil nici pentru ei ca i-as darama nici pentru mine, ca nu prea aveam in cine sau ce sa ma proptesc.Asa ca i-am lasat sa isi faca jocul si m-am bucurat in continuare de concert.A durat cam o ora si ceva si baietii au iesi la bis.Per total a fost un concert superb si si-a meritat asteptarea.Acum astept cu nerabdare urmatorul concert Cargo si va invit si pe voi :).

Am avut parte de inca o seara deosebita si asta multumita domnului Victor Vurtejanu.Stiati ca in acest oras aglomerat,poluat,enervant,plin de tigani,cersetori si toate relele exista si o oaza de Frumusete,de Liniste.Eu stiam ca exista ceva ,am trecut de multe ori prin zona insa niciodata nu am intrat,pana in aceasta seara.Acest loc,aceasta oaza este manastirea RADU VODA.

As avea multe sa va povestesc ce mi s-a intamplat in aceasta seara insa refuz sa o fac in speranta ca veti fi curiosi (de data asta nu veti muri repede daca sunteti curiosi ) si veti face o vizita acolo.E superb.Nu credeam ca poate fi atat de frumos.Imaginati-va ca in trupul asta bolnav ce se extinde numit Bucuresti,manastirea Radu Voda este inima acestui trup care bate cu putere luptand sa se mentina sanatoasa.Cu siguranta nu ar fi reusit sa aiba continuitate daca nu s-ar fi izolat de restul Bucurestiului printr-un spirit puternic ce il au oamenii de acolo.Avem insa marele noroc sa avem acces la aceasta celula sanatoasa ,insa refuzam aceasta sansa.Este exact ceea ce am precizat intr-un articol:avem timp pentru toate minciunile posibile insa refuzam sa credem adevarul care ne este la indemana.Poate vom avea insa parte de o schimbare.Eu am parte in fiecare zi si incerc pe cat posibil sa vad si sa cred adevarul din jurul meu pentru ca nu mai am timp de minciuni.Sunt atatea de facut cu ajutorul adevarului,posibilitati infinite incat minciunile sunt practic nimicuri.

Dar am deviat de la subiect.Ei bine am ajuns acolo,am dat o tura si am vazut ,desi intuneric, o oaza in adevaratul sens al cuvantului.Ceea ce mi s-a parut extraordinar e ca inauntru,in biserica in stanga si dreapta podeaua este de sticla si se vad mormintele.Este o experienta ciudata sa stii ca acolo dorm oamenii,sunt ACASA.Nu am stat foarte mult la slujba,insa am avut timp sa admir tot ce era in jur si cel mai important sa am un moment de liniste dupa care tanjeam de multa vreme.Am avut timp sa ma gandesc la mine ,la ce vreau ,la ce am ,la ce am de pierdut,la ce am pierdut,la cei pe care i-am pierdut,la multe.Repet desi nu am stat foarte mult la slujba,a fost foarte intens.Si nu mi se intampla foarte des asa ceva.

Multumesc domnule Victor pentru ca mi-ati mai aratat inca o parte din "ROMANIA CARE TRAIESTE" si pe care o ocolim zi de zi.

"Buna seara si bine v-am gasit dragii mei!Cineva spera ca am ramas fara idei?" - ce imi plac frazele astea.Am pus ghilimele pentru ca toata lumea le stie,sunt de la binecunoscutii Parazitii.Cu toate astea suna bine. :D.
De mult nu am mai postat ceva pe blog asa ca asa ia nastere urmatorul articol.Ma uitam la o tampenie de film acum cateva ore cu privirea in gol si m-a trasnit un gand : De ce avem timp si disponibilitate sa credem minciuni dar refuzam sa credem adevarul.Nu cred ca suntem atat de dobitoci ,sau mai bine zis DOBITOACE (adica animale) sa nu facem diferenta dintre minciunile din jur si ADEVARUL care ne inconjoara.E totul in fata noastra! E oare atat de greu???Nu cred.
Sunt atatea de facut si de invatat in jurul nostru si totusi facem aceleasi chestii de fiecare data,impunandu-ne motonia de care ajungem sa ne plangem mai tarziu.
In fiecare zi incerc sa invat cate ceva ,sa fac ceva nou pentru ca am inceput sa vad cate as putea face,cate am putea face cu totii,dar refuzam.Pe 22 septembrie pe la ora 01 :00 aproximativ, am primit un sfat foarte util ,care sper sa ma trezeasca.Desi este foarte greu de aplicat,o sa incerc din rasputeri sa il iau in considerare,pentru ca vreau o schimbare.
Dar sa trecem si la subiecte mai usor de digerat,nu?
In cateva zile se apropie de sfarsit filmarea sezonului 2 din serialul "Nimeni nu-i perfect" si ma apuca o usoara nostalgie deoarece nu o sa imi mai vad colegii de platou zi de zi.Ne vom vedea insa nu acelasi context,cel putin pentru un timp.Cu siguranta imi vor lipsti TOTI si imi va fi dor de ei.Noroc insa ca incep scoala.Asta ma consoleaza ca astept acest lucru de cand am terminat :)
Este ora 12 si ar cam trebui sa ma culc deoarece maine am un examen.Asa ca o sa inchei aceasta postare aici.

Buna seara sau buna ziua! Depinde cand cititi,daca cititi..:)
M-am hotarat sa ma rascol impotriva tuturor utilizatorilor de messenger care uita de unele taste de pe tastatura.Ca de exemplu cratima.Fratilor e acolo!!!!Cea mai penibila scuza ar fi urmatoarea "eh...ce vrei...scriu repede si nu o mai apas ca imi ia din timp."Hai pe bune acum,cat timp ia sa mai apesi o tasta?Si de ce omiti cratima si nu tasta A sau oricare alta tasta ?E atat de greu sa scriem corect.Sunt de parere ca odata ce te exprimi prin litere cred ca ar fi bine sa fie scris corect.Adica ,inteleg,se mai intampla sa uiti un i sau intr-un oarecare caz sa nu nimeresti un acord dar sa nu folosesti cratima ,cred ca e deja prea mult.Si-asa tastatura ne-a facut sa uitam de scrisul de mana si asta dupa parerea este ceva grav.Ca sa nu mai vorbesc de cei care folosesc mai mult decat trebuie litera J.Intr-adevar trebuie sa fim deschisi la nou dar totusi ,UNELE LUCRURI NU SE SCHIMBA....

Revin in forta dupa ceva timp,pentru ca pune cateva ganduri pe acest blog prin intermediul tastaturii.Sa incep cu weekend-ul trecut care a fost unul dintre cele mai frumoase de pana acum chiar daca pentru mine a inceput duminca si s-a terminat marti ,iar duminica am stat cam 8 ore pe tren a fost frumos. Am fost la mare ,in statiunea 2 MAI ,o statiune care m-a vrajit. Am ajuns acolo duminica seara si ploua cu galeata.M-am speriat putin pentru ca urma sa stau in cort,dar totul a fost extraordinar.Am mers sa mancam iar pana am terminat de mancat ,s-a oprit si ploaia.Locul unde am mancat a fost oarecum amuzant pentru ca am mers la un fel de carciuma si cam toate mancarurile implicau peste sau chestii facute din peste iar chelnerul era foarte mandru de meniul pe care ni-l prezenta- foarte surprinzator pentru o carciuma la malul marii PESTE - ,dar pe langa mandria cu care prezenta ,avea un fel de a fi foarte ciudat pentru ca a intrebat cineva daca are si "cega" iar raspunsul lui a fost - "Cega? face parte din familia sturionilor,icre,mare,apa!"....Mda,un raspuns la care nu ne asteptam,iar cand cineva a spus ca nu vrea mamaliga la peste a fost foarte mirat si jignit in acelasi timp..."Mmmm"da din nou a fost gandul meu . Dupa masa care a costat mai mult decat a facut si o plimbare am mers la cort sa ne odihnim. A fost prima data cand am dormit bine in cort,fara sa imi fie frig sau cald ori sa nu am loc. A doua zi dimineata trezirea a fost pe la 7 instinctiv desi nu era galagie sau trafic.Pur si simplu ,m-a trezit marea.Am mers putin sa ma imi intind articulatiile ca eram cam amortit iar apoi ne-am asezat pe plaja pentru a ne bucura de soare. Am avut insa parte de o imensa surpriza si un spectacol de milioane pe care nu ti-e dat sa il vezi in fiecare zi. Am vazut delfini in mare .Era o imagine de vis.Dimineata,racoare,marea se intindea cat vedeai cu ochii iar foarte aproape de noi erau delfini,cam 7 la numar din cat am reusit sa numar si au facut un spectacol extraordinar.Toata plaja era vrajita,toti se uitau doar la delfini,unii filmandu-i ,altii incercand sa intre in apa sa ajunga la ei.Trist ca s-a intamplat acest lucru,pentru ca am inteles nu erau capabili sa se bucure pur si simplu de spectacolul oferit,sa se multumesca doar cu privitul ,fara sa intervina.Revenind la delfini ,va pot spune ca eram vrajit,parca orice miscare pe care o faceau era gandita foarte bine, aveau chiar si sincron sau cel putin asa lasau impresia.Pareau niste creaturi foarte aproape de perfectiune cu o viteza uimitoare ,o frumusete unica si cu o putere de hipnotizare impresionanta avand in vedere ca au reusit sa capteze atentia tuturor de pe plaja.Bineinteles ca spectacolul definilor a facut ziua sa fie exceptionala,iar seara am stat pe plaja, alaturi de niste oameni deosebiti pe care intr-un timp foarte scurt am reusit sa ii respect foarte mult,ascultand chitara si vocea Domnului Victor Vurtejanu care m-au impresionat foarte mult.A fost cea mai frumoasa seara la malul marii,a fost mult mai frumos decat discotecile de peste tot sau orice terasa .A fost intr-adevar relaxant si in ciuda temperaturii care era destul de scazuta la acea ora iar noi eram in maneca scurta ,ne-am bucurat de moment .
In urmatoarea zi ,bineinteles ca a venit momentul sa plec spre Bucuresti deoarece trebuia sa fiu la platou deoarece aveam filmari.Dar pot spune in sfarsit ca a fost prima data cand mi-a parut rau ca am plecat de la mare.
Asa ca daca doriti liniste si relaxare si va place statiunea va sfatuiesc sa ajungeti prin 2 mai...e FRUMOS.

Filozofie...

"Din nou revin" cu cateva lucruri pe care as dori sa le impart cu cei care citesc si din nou nu stiu cu ce sa incep.Sa incepem cu inceputul cum se spune,dar ideea e ca nu stiu cam care este acela asa ca acum nu o sa am un inceput,pur si simplu scriu.In ultima vreme am primit cateva vesti proaste despre oameni dragi mie care nu prea se simt bine.Intervine batranetea asta ,mama ei de varsta si ma ingrozeste faptul ca timpul CHIAR TRECE si schimbarile apar ceea ce ma duce intr-o stare foarte ciudata pentru ca observ ca lucrurile CHIAR SE SCHIMBA .Mi-am pus intrebarea" De Ce?" si bineinteles ca am si raspunsul dar nu imi prea convine si sunt in cautarea altuia.Dar culmea,ca nu prea gasesc.Si caut de ceva vreme.
Ma uit in jurul meu si observ lucruri pe care la inceput mi-a fost sa le accept,precum o camera de camin sau faptul ca o sa locuiesc la Bucuresti mai mult decat acasa la Fetesti,ca aceasta camera de camin urma sa se transforme in ACASA.Acum stau si ma uit gandindu-ma ca in scurt timp voi pleca si de aici cautand alt loc pe care sa-l botez ACASA.Ciudat nu? O sa imi fie dor de ceva pe care acum ceva timp nu-l puteam accepta.Sunt curios care va fi de fapt adevaratul ACASA.Cu siguranta voi ajunge acasa atunci cand nu voi mai colinda pe acest pamant.Un mormant,un sicriu sau un cavou-acela va fi ACASA.Doar ca atunci cand intr-adevar ajungi acasa nu mai poti pleca.Oricat de mult ai vrea,nu vei mai putea.Cel putin pana acum nu a reusit nimeni sa se intoarca decat in povesti sau povestiri.Mai trist decat sa te duci tu Acasa e atunci cand vezi ca toti din jurul tau pleaca Acasa ,iar tu ramai hoinarin prin lume sperand ca la un moment dat sa te reintanlesti cu cei pe care ii iubesti.Dorindu-ne atat de mult acest lucru ,am ajuns sa il credem si se incredem in aceasta speranta ca ne vom intanli cu cei pe care i-am pierdut in drumul nostru.Dar daca nu este asa? Daca vom muri pur si simplu,fara sa stim ca se termina.Pur si simplu totul se termina intr-un moment,totul:durere,fericire ,speranta ,dragoste ,ura, orice traire.Ar fi cam urat nu?Eu cred ca da .Cred ca de aici vine aceasta nevoie de a crede ca este si altceva dupa ce ajungem Acasa.Speranta ca acolo vom gasi pe cineva care sa ne astepte.Daca ar fi asa,voi aveti pe cineva care sa va astepte?Cred ca toti avem.Ce ciudat ar fi...sa fie asa.Pentru ca nu stiu ce ar fi mai bine: sa ai pe cineva care sa te astepte...sau sa astepti tu pe cineva.

Momentan citesc o carte care m-a ajutat sa inteleg aceasta trecere a timpului ,se numeste "Vampirul Lestat" de Anne Rice si pana acum s-a dovedit a fi preferata mea.Inteleg dar mi-e greu sa accept faptul ca toti imbatranim chiar daca trecem de la 19 la 20 sau de la 59 la 60.Tot imbatranire este.Mare dreptate avea Terrence Jay in melodia One Blood cand spunea ca "Only the dead are forever young".Sa revenim insa la cartea pe care inca o citesc si la acest personaj miraculos numit Lestat care este vampir.Stiu ca suna copilareste mh...vampir dar daca reusesti sa vezi un pic peste aceasta idee si sa mai fi si pasionat de EI atunci e o carte interesanta.Ma opresc aici cu filozofarea pentru ca nu deja imi vin foarte multe idei si intrebari in cap si incep sa aglomerez totul ,ceea ce deja am facut oarecum.

Noutati de zi cu zi...

Sincer nici nu stiu cu ce sa incep avand in vedere ca nu am mai scris de mult ceva pe aici,asa ca o sa incep cu evenimentele recente si apoi o sa continui cu cele mai indepartate(daca imi voi mai aduce aminte).
Astazi a fost o zi destul de placuta ,trezirea a fost cam pe la ora 7 dimineata deoarece a trebuit sa ajung pe la banca ,iar dupa ce am facut cateva drumuri inutile intre camin si caseria unde se plateste chiria caminului am ajuns intr-un final pe acasa obosit si satul de oameni plictisiti si nervosi datorita slujbei pe care o au.E foarte ciudat ce se intampla cu acesti oameni si din pacate sunt din ce in ce mai multi.Au slujbe de care nu sunt multumiti ,sunt oameni complexati care vin dimineata la munca cu chef 0 si au grija ca pe parcursul zilei cei cu care intra in contact sa le preia o parte din mini-tragedia lor de viata.Si de multe ori reusesc ,iar eu am fost foarte aproape sa cedez si sa intru in jocul lor.Dar am trecut cu bine peste,iar dupa amiaza,dupa mult timp , m-am intanlit cu dragii mei colegi de platou pe care nu i-am mai vazut de mult in aceasta formula. A fost foarte frumos pentru ca am repetat putin pentru noul sezon si ca de fiecare data ne-am amuzat foarte mult ,dar am si muncit,macar acolo putin,ceea ce m-a facut sa observ ca mi-au lipsit pe parcursul timpului in care nu am filmat.Multumita lui Dumnezeu insa ca ne-am intanlit sanatosi si plini de chef de munca gata pentru inca un sezon.
Aseara pe o vreme ploioasa de pe la orele 17:00 am fost prezent pe stadionul Cotroceni la marele eveniment numit CONCERT METALLICA.Din pacate nu am reusit sa stau pana la final,ma simteam groaznic (si nu era din vina concertului sau a ploii ) asa ca aproape de final am plecat dar a meritat sa stau in ploaie vreo 6 ore si sa ii suport pe cei de la The Sword care au cantat in deschidere .
Oricum saptamana asta fost destul de plina,pentru ca luni am filmat o reclama de care cu siguranta nu voi fi mandru,dar e ok pentru ca toata experienta asta a avut si o parte buna.Am avut placerea sa cunosc un om extraordinar,dl VICTOR VURTEJANU.Spun extraordinar si nu exagerez pentru ca intr-un timp foarte scurt am invatat foarte multe de la dansul.E ciudat cum poti respecta si aprecia un om intr-un timp foarte scurt mai mult decat pe altii pe care ii cunosti de o viata.Am discutat cateva ore si au parut minute,pentru ca timpul a trecut foarte repede.E ciudat repet ,insa e si bine ca am norocul sa cunosc astfel de oameni.Ce este si mai ciudat e ca mi s-a mai intamplat o singura data in viata sa apreciez o persoana intr-un timp foarte scurt...si culmea ca aceste 2 persoane se cunosc.Chiar foarte bine.Ciudat nu?Sau cum spun americanii- Ce mica este lumea.
Observ ce articol mare am scris si ma gandesc daca sa public sau nu.Cred ca o sa o fac,dar daca vor fi greseli in frazele mele interminabile,imi cer scuze,dar nu l-am recitit,asa ca astept corecturi :)
o zi cat mai buna :)
http://youtube.com/watch?v=akCTt8AUF5U
o melodie de suflet...

Salutari

Am revenit cu un nou mesaj aici pe blog.Dar nu era nevoie de fraza asta pentru ca se poate observa chestia asta ,dar totusi am scris-o.Am revenit nostaligic pentru ca astazi au fost difuzate ultimile doua episoade din serialul , un serial foarte special pentru mine deoarece am activat si eu pe acolo , interpretand unul din personaje si anume BOBO CHIRIAC.
A fost o experienta foarte interesanta ,deosebita si foarte frumoasa deoarece mi-a schimbat viata foarte mult sau mai bine zis mi-a influentat viata foarte mult. Am cunoscut multi oameni interesanti si deosebiti, si cu multi dintre ei am ramas in relatii foarte bune. Cele 3 luni de filmare au fost speciale si nu o sa le uit niciodata ,avand in vedere ca era prima data cand participam la un proiect atat de important.A fost frumos , foarte frumos pentru ca alaturi eram inconjurat de oameni pentru care o sa am un respect deosebit totdeauna.Am ras, ne-am distrat, am muncit, am muncit mult pentru ca nu de fiecare data iesea asa cum trebuia,dar am reluat si reluat pana cand a iesit cum a trebuit.Munca noastra , a tuturor s-a adunat in serialul si rezultatul a fost apreciat de multi dintre voi ,pentru ca am observat ca v-a placut sau ca v-a facut sa rada. Dar acum s-au terminat si filmarile si difuzarea pe post ,insa a ramas ceva foarte important: prietenia dintre noi, cei care au lucrat la acest proiect si aprecierea voastra pentru care va multumim, va multumesc si sper ca pe viitor sa reusim sa va surprindem....:)

SALUTARI

Bun venit in primul rand celor care viziteaza si citesc pe aici ce se scrie...M-am hotarat si eu ca tot omul sa imi fac un blog pentru ca e la moda,e cool/trendy e funny si chiar util uneori.Inca nu stiu exact ce as putea scrie atat incat sa fie interesant dar o sa imi dau toata silinta si poate poate va iesi ceva.Acesta fiind primul post sau cum se numeste el,nu o sa il fac foarte lung.Bine,nu asta e motivul ci lipsa de inspiratie,dar de fapt ce poti spune intr-un mesaj de intampinare? A....Da! un banc...cu emo kids bineinteles pentru ca e la moda - Care e asemanarea dintre un emo si o maioneza? dak nu e batut cum trebuie,se taie!-
Mda...si asta a fost si introducerea , salutul sau cum vreti sa ii spuneti ....Nu astept comentarii,pentru ca nu cred ca aveti ce comenta.Insa o sa vina si ziua aceea promit.....